100 de Femei – Femei pe Bancnote

Adela Ionela Dinu

(Timișoara, jud. Timis, 1977-2016)

Prima femeie din Europa premiată la gala Women of Europe Awards 2016, la categoria Woman in Action, pentru acțiunile desfășurate la nivel național și european pentru promovarea drepturilor femeii ;
Fondatoare a Școlii Naționale a Femeilor Manager, a dezvoltat o nouă abordare de management bazată pe egalitatea de gen, ce a fost transmisă la peste 3000 de femei manageri și antreprenori din Europa;
A inițiat și a coordonat primul proiect de lege din România în domeniul violenței domestice, care a devenit și prima lege (Legea 217/2003) prin care se recunoaște că violența în familie este un act împotriva drepturilor femeilor.

Adela Xenopol

(Iași, jud. Iași, 1861-1939)

Una dintre cele mai cunoscute militante pentru drepturile femeilor din România;
Înființează Societatea Scriitoarelor Române, a cărei președinte a devenit, începând cu anul 1925, prima inițiativă de acest fel din țara noastră;
Fondează Revista ”Dochia”, editeaza sau conduce și alte publicații, precum: ”Românca”, între 1905 și 1906, ”Viitorul româncelor”, în perioda premergătoare și, parțial, în timpul Primului Război Mondial (1912-1916), sau ”Revista scriitoarei”, din 1926 și până în 1928.

Agatha BÂRSESCU

(București, 1857-1939)

Prima actriță din România care obține un contract pe viață la Teatrul Curții Imperiale din Viena;
I se acordă, prin decret imperial, titlul de Actriță a Curții Imperiale.

Alice SĂVULESCU

(Oltenița, jud. Călărași, 1905-1970)

Prima femeie-manager al Institutului de Biologie din București;
Obține titlul de doctor botanist, la Universitatea Columbia din SUA;
Membru titular al Academiei Republicii Populare Române, al Comisiei de Radiologie a Academiei RPR, al Academiei de Științe din New York (SUA), al Societății Internaționale de Științe ale Naturii și vicepreședinte al Societății de Științe Biologice.

Alice VOINESCU

(Turnu Severin, jud. Mehedinți, 1885-1961)

Prima femeie doctor în filozofie din România, titlu obținut la Universitatea Sorbona din Paris;
Fondatoarea Catedrei de Estetica și Istoria Teatrului de la Conservatorul Regal de Muzica și Artă Dramatică din București.

Alma GLUCK

(Iași, jud. Iași, 1884-1938)

Prima femeie româncă artist liric, care a înregistrat întâia dată în lume, pe data de 13 noiembrie 1914, în SUA, un disc;
Prima femeie muzician de factură clasică, deținătoare a recordului absolut la vânzarea, într-un milion de exemplare, a discului cu melodia ”Carry Me Back To Old Virginny”, din întreaga istorie a interpretărilor acestei piese;
Fondatoare a Asociației Femeilor Americane.

Amelia PAVEL

(București, 1915-2003)

Istoric și critic al artelor, a primit, din partea Consiliului Europei, în anii ’90, titlul de ”Femeia europeană a anului”;
Elaborează, în colaborare, lucrări colective de mare valoare: ”Micul dicționar enciclopedic român”, ”Dicționar de termeni de artă”, ”Stil, simbol, structură”, ”Lexicon der Kunst”, ”Lexiconul de artiști Vollmer” etc.);
Ca autor, scrie și publică nenumărate articole, cărți, cronici, studii de artă românească și universală, în reviste renumite ale timpului, cum ar fi: ”Arta”, ”România literară”, ”Studii și cercetări de istoria artei” etc;
Volumele sale devin un punct de referință al domeniului, dar și o bază bibliografică solidă pentru cei care studiază istoria artelor: ”Pictori evrei în România”, ”Idei estetice în Europa și artă românească la răscruce de veac”, ”Rembrandt: gravurile”, ”Ștefan Câlția”, ”Pictura românească interbelică”, ”Nicolae Vermont”, ”Expresionismul și premisele sale” etc.

Ana ASLAN

(Brăila, jud. Brăila, 1897-1988)

Medic, pionier al geriatriei și gerontologiei sociale pe plan mondial;
Fondatoare, în București, a primului Institut de Geriatrie din lume, după modelul căruia, OMS a creat instituții similare pe Glob;
A realizat GEROVITAL H3, primul medicament din lume destinat întârzierii procesului de îmbătrânire la nivel molecular și intervenției lui în evoluția bolilor degenerative ale vârstnicilor;
A tratat personalități, precum J. F. Kennedy, Charles de Gaulle, Charlie Chaplin, Winston Churchill, Indira Gandhi, Aristotel Onasis ș.a.
Membru al Academiei Române, al Academiei de Științe din New York, al Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică și Igienă Socială, în Consiliul de Conducere al Asociației Internaționale de Gerontologie etc.
Preşedintă a Societății Române de Gerontologie, distinsă cu Meritul Științific Cl.I, Merito della Republica Italia, Premiul International și Medalia “Leon Bernard” de către OMS;
Profesor Honoris Causa și Doctor emerit al Universității Braganca Paulista (Brazilia) și Cavaler al Ordinului ”Palmes académiques”, în Franța.

Ana BOTTA

(Cluj, jud. Cluj, 1856-189)

Prima studentă din România – luna septembrie a anului 1879, la Facultatea de Litere a Universității din Iași;
Conferențiază, pentru prima dată, în cadrul Societății Studenților Români ”Iulia”, fondată de patriotul-cărturar român Grigore Silași, abordând ca temă misiunea femeilor și, în special, a româncelor în societate, fiind elogiată, pentru prestația sa, de către presa românească și maghiară, deopotrivă;
Devine colaboratoarea Revistei ”Familia”, în mai multe perioade ale scurtei sale vieți (36 de ani), tematica de referință pentru ea fiind cea feminista.

Ana CONTA-KERNBACH

(Iași, jud. Iași, 1865-1922)

Prima femeie admisă în Consiliul General al Instrucțiunii;
Unul dintre numele de mare prestigiu ale școlii pedagogice românești;
Scrie și publică studii de specialitate, dar sușține si numeroase comunicări în străinătate (Geneva, Bruxelles, Nürnberg), în cadrul unor congrese de pedagogie;
Devine trimisa Ministerului Instrucțiunii în Franța și Germania, pentru a studia modul de organizare a învățământului din aceste țări.

Ana IPĂTESCU

(București, 1805-1875)

Unul dintre cele mai mari simboluri ale Revoluției Române de la 1848;
A fost elogiata de întreaga presă internă și internațională, fiind comparată cu Ioana D”Arc a Franței.

Angelica ROZEANU-ADELSTEIN

(București, 1921-2006)

Prima campioană mondială din istoria sportului românesc, dar și prima sportivă care a cucerit un titlu european;
A înregistrat o performanță unică pentru o sportivă de tenis de masă, neegalată până în prezent, obținând, în cadrul unui singur turneu international, titlurile de campioană mondială la simplu, dublu, dublu mixt și cu echipa națională feminina;
A obținut 29 de medalii la campionatele mondiale (17 de aur, 5 de argint, 7 de bronz) și 5 medalii la campionatele europene (2 de argint și 3 de bronz), 20 de titluri de campioană națională a României și 3 titluri de campioană națională a Israelului;
A fost campioană mondială de17 ori (de 6 ori la simplu, de 3 ori la dublu, de 3 ori la dublu mixt și de 5 ori cu echipa națională a României ) și campioană europeană la dublu feminin de 2 ori;
Pentru meritele sale sportive, figurează în Cartea Recordurilor, începând cu anul 1998, ocupând locul doi în lume cu 17 titluri mondiale castigate;
Primește titlul de Maestru Emerit al sportului și Ordinul ”Meritul sportiv”, clasa I.

Anița NANDRIȘ-CUDLA

Mahala, Bucovina, 1904-1986

Memorialistă, deportată în Siberia, în anul 1941, vreme de 20 de ani, cu întreaga sa familie;
Prima scriitoare-țărancă din România (Bucovina) distinsă de Academia Română cu Premiul ”Lucian Blaga” pentru volumul de memorii ”20 de ani în Siberia. Destin bucovinean”.

Ana BRÂNCOVEANU DE NOAILLES

Paris, Franța, 1876-1933

Prima și cea mai tânără poetă româncă din istoria literaturii universale premiată de Academia Franceză;
Prima femeie membru de onoare al Academiei Române, dar și întâia femeie membru în Academia Regală de Limbă și literatură a Belgiei;
Academia Franceză acordă anual un premiu în onoarea sa – Premiul Ana De Noailles;
Prima femeie din Franța comandor al Legiunii de Onoare.

Aurora GRUESCU

Oituz, jud. Bacău, 1914-2005

Prima femeie inginer silvic din România și din lume, cu inovații privind lucrările de mecanizare pentru combaterea dăunătorilor din mediul forestier;
Prima femeie din România intrată în Guinness Book of Records;
A fost nominalizată pentru titlul de personalitatea anului 1997 de către ”The American Biographical Institute”.

Calypso BOTEZ

Bacău, jud, Bacău, 1880-1933

Exponentă de seamă a mișcării feministe din România, demersurile sale complexe, vizand statutul femeii în societatea timpului său, cum ar fi: emanciparea intelectual-politică a femeilor, acordarea acestora a dreptului firesc de vot, desființarea regimului dotei etc.
Pune bazele ”Consiliului Național al Femeilor Române”, pe care îl va conduce din postura de președinte al acestuia;
Înființeaza, în anul 1917, împreună cu ELLA NEGRUZZI, ”Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române”.

Catinca RALEA-PETRUȚ

București, 1929-1981

Primul ziarist de radio din România, care a realizat interviuri de excepție cu personalități marcante ale secolului XX: scriitorii Saul Below, Yehudi Menuhin, Arthur Rubinstein, Henry Kisinger, Margaret Thatcher, Edward Kenedy, Christian Barnard, Alvin Tofler, Iris Murdoch ș.a.
A efectuat, în direct, transmisia radiofonică a aselenizării.

Cecilia CUȚESCU-STORCK

Câineni, jud. Vâlcea, 1879-1969

Prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa;
Prima femeie din România care a executat pictură murală;
La Expoziția Internațională de la Barcelona (1929), obține Marele Premiu și Medalia de aur, iar la cea de la Paris (1937), primește Medalia de aur.
Devine Cavaler al Ordinului Meritul Civil, din Spania, și Cavaler al Legiunii de Onoare;
În 1957, i se acordă titlul de”Maestru Emerit al artei”.

Cella DELAVRANCEA

București, 1887-1991

Primul artist român care a participat, printr-un concert de gală, la sărbătorirea propriului Centenar;
A manifestat o influență directă și constructivă asupra Școlii românești de muzică;
A scris o seamă de cărți (”Scrieri”, ”Arpegii în ton major”, ”Trepte muzicale”, ”Dintr-un secol de viață”) și cronici muzicale;
Ca profesoară, CELLA DELAVRANCEA avea să dăruiască muzicii și culturii române, deopotrivă, nume mari de pianiști, precum: NICOLAE LICAREȚ, DAN GRI.

Clara HASKIL

București, 1895-1960

Pianistă, considerată, pe plan mondial, una dintre cele mai mari interprete ale lui Mozart;
CHARLIE CHAPLIN spunea despre ea: ”În timpul vieții mele, am întâlnit trei genii: profesorul Einstein, Winston Churchill și Clara Haskil.”, iar DINU LIPATTI îi atribuia următoarea definiție: ”reprezintă însumarea perfecțiunii pe pământ”.
A fost distinsă de trei ori cu marele Premiu al Discului de către Academia Charles Gros;
Guvernul Franței i-a oferit ”Legiunea de Onoare”, în grad de Cavaler;
În amintirea ei, în localitatea elvețiană Vevey, o stradă îi poartă numele, iar, din doi în doi ani, are loc Festivalul ”CLARA HASKIL”;
Marea Britanie, în semn de omagiu, a lansat, în anul 2009, volumul lui Frederic Spotts – ”The Shameful Peace”, unde figurează un capitol biografic despre ea alături de celebrități ale Franței, precum filozoful JEAN-PAUL SARTRE și actorul JEAN GABIN.

Clemansa (Mansi) BARBERIS-PLĂCINȚEANU

Iași, jud. Iași, 1899-1986

Prima femeie-compozitor care a creat o opera românească (”Kera Duduca”);
A fondat cvartetul ”Femina” din Iași;
A fost unul dintre fondatorii Orchestrei simfonice ”George Enescu”;
Compozițiile CLEMANSEI (MANSI) BARBERIS-PLĂCINȚEANU au fost interpretate în țări Marea Britanie, Germania, Elveția, Olanda, Austria;
A primit din partea autorităților statului român de trei ori Premiul ”George Enescu”, în anii 1925, 1934 și 1941, precum și Ordinul Meritul Cultural, în 1969;
Membră a Societății Compozitorilor din România, în anul 1935, și, ulterior, a Uniunii Compozitorilor din România

Constanța DUNCA-SCHIAU

Botoșani, jud. Botoșani, 1843-1924

Prima femeie din România, care a reușit să studieze în străinătate;
Cea dintâi femeie româncă posesoare a brevetului de capacitate la Sorbona si a certificatul de Înalte Studii Pedagogice la College de France;
Cea dintâi femeie din România care va studia, în biblioteca privată, sub auspiciile Majestății Sale Împărăteasa Eugenia, etichetele curților;
Prima femeie din România primită membru, la 18 ani, în ”Société de gens de Lettres” din Franța și cea dintâi femeie din România distinsă de către”Société des sciences, arts et belle-lettres de Paris” cu primul său premiu pentru lucrări literare – Medalia de Aur;
Prima femeie din România căreia i se va publica portretul în ”Album des célébrités contemporaines”, dar și prima scriitoare română cunoscută în străinătate;
Prima intelectuală din România, care s-a ocupat de educația copiilor în țară, prin organizarea învățământului pentru fete, și prima femeie din România căreia societatea ”Pour l”instruction du peuple en France”, îi publică un studiu în acest sens (”Les filles du peuple/Mémoire présenté au Prince et à la Chambre sur l”education populaire des filles en Roumanie”);
Prima femeie de ideile căreia a ținut cont domnitorul Al. I. Cuza la redactarea Legii Instrucțiunii Publice adoptate în 1864;
Prima femeie din România care a editat o revistă – ”Amicul familiei. Litere-ştiinţă-arte-pedagogie- industrie”, fiind redactorul-șef al acesteia;
Lideră a mișcării de emancipare femeilor din România;
Membră a „Societăţii literaţilor” și a „Atheneului pentru litere, ştiinţe şi arte” din Paris, precum și a „Societăţii pentru încurajarea literelor şi ştiinţelor în Franţa”.

Constanța POMPILIAN-ZOSSIMA

București, 1870-1936

Prima femeie din România, care a obținut licența în matematică, la Sorbona, în Franța, în1895;
Prima menționare a unei matematiciene din România într-un prestigios dicționar științific occidental;
Este unul dintre cei zece fondatori ai Revistei ”Gazeta matematică”, iar alături de tatăl ei, profesorul DUMITRU POMPILIAN, construiește o instituție de învățământ pentru fete, denumită ”Institutul Pompilian”, o școală de 12 clase, cu internat, un teren pentru activități sportive și o capelă de închinăciune.

Constanța ERBICEANU

Iași, jud. Iași, 1874-1961

Pianistă de prestigiu mondial și profesoară la Conservatorul din București, introducând în studiul tinerilor ”metoda brațului care conduce”, impusă de către Rudolf Maria Breithaupt;
Fondatoarea școlii pianistice românești.

Cornelia MOGA

Sibiu, jud. Sibiu, 1885-1962

Prima femeie medic radiolog din Romania;
Dr. CORNELIA MOGA va fi invitată să participe cu lucrări la nenumărate congrese de radiologie din Paris, Timișoara, Roma, Iași, Cluj, Stockholm sau Zürich;
Membră atât în Societatea Română de Radiologie și Electrologie, cât și în prestigioasa Societate Germană de Radiologie Rőntgen.

Ecaterina CIORĂNESCU- NENIȚESCU

Moroieni, jud. Dâmbovița, 1909-2000

Prima femeie-chimist, care a creat cele dintâi medicamente de sinteză din România;
Prima femeie-chimist, care a pus bazele chimiei farmaceutice în cadrul Institutului Politehnic București;
Prima femeie-chimist, care a publicat primul curs de sinteza medicamentelor la o universitate românească;
Prima femeie-chimist, care a publicat primul tratat despre medicamentele de sinteză – Tehnologia medicamentelor de sinteză.

Ecaterina TEODOROIU

Vădeni, jud. Gorj, 1894-1917

Eroină a poporului român, în Primul Război Mondial, supranumită ”eroina de la Jiu”;
Prima femeie din Armata Română, care a luptat ca militar înrolat în linia întâi
Una dintre primele cercetașe din București;
A fost recomensată de catre însusi Regele Ferdinand cu Ordinul“Virtutea cercetășească de război, în aur” și Ordinul “Virtutea Militară de război, clasa a II-a”;
A avut talent de cronicar de război atipic, manifestând preocupări memorialistice, primele ei memorii de război fiind publicate la patru ani de la redactarea lor, în Revista ”Viitorul țării”;
În 22 august 1917, la doar 23 de ani, își îmbărbătează pentru ultima dată plutonul: ”Înainte, băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine! Înainte! Răzbunați-mă!”, după ce două gloanțe îi străpunseră pieptul.

Elena CERNEI

Bairamcea, Basarabia, 1924-2000

Prima mezzosoprană din România învestită cu titlul de ”Active member of the New York Academy of Science”;
Prima mezzosoprană din România care s-a afirmat pe cele mai mari scene de operă ale lumii (Teatro alla Scala din Milano, Opera din Paris, Opera Metropolitan din New York,Wiener Staatsoper, Gran Teatro del Liceu din Barcelona, Balșoi Teatr din Moscova etc.), menținându-și, în același timp, pe toată perioada carierei sale prodigioase, și poziția de prim-solistă a Operei bucureștene;
Prima femeie-muzician la nivel global ca libretist, interpret titular și regizor al unei opere în premieră absolută – ”Doamna Chiajna” de Nicolae Buicliu;
Solistă la Filarmonica ”George Enescu”, a primului cvartet de soliști rămas în istoria muzicii drept ”cvartetul de aur”.

Elena PUȘCARIU-DENSUSIANU

Făgăraș, jud. Brașov, 1875-1966

Prima femeie profesor universitar în domeniul medicinii din România;
Prima femeie profesor la o clinică de oftalmologie din lume;
Primul medic din lume care a decris cu exactitate trahomul, a introdus o foaie specială de observație pentru bolnavii cu trahom și a preconizat o serie de măsuri speciale privind profilaxia acestuia;
Primul medic din lume care a descoperit și descris ”semnul inelului” și care a observat impactul neurosifilisului în bolile oculare, introducând examenul serologic la bolnavii internați, descoperind că terapia cu malarie nu are eficiență în tratarea sifilisului nervului optic;
Primul medic din lume care descrie un semn particular în neurosifilis rămas în istorie cu denumirea de ”semnul ELENA PUȘCARIU”;
Primul medic din lume care a elaborat două ghiduri de practică în specialitatea sa, unde include și trei metode noi pentru sfera chirurgiei oftalmologice.

Elena GHICA

București, 1828-1888

Prima femeie-alpinist din lume, care a escaladat vârful Moench din Alpii Elveției, așezând acolo drapelul Valahiei;
Prima femeie din România care a publicat o carte; copil-minune, la 14 ani traducea din greacă ”Iliada” lui Homer în hexametri germani, lucrare care a fost publicată în ”Gazette Universelle”, din Leipzig;
Una dintre primele feministe din Europa, dar și-cea dintâi femeie din istoria Greciei, care a primit, printr-o lege specială, adoptată în unanimitate de Camera Deputaților, titlul de cetățean de onoare al Atenei, datorită unei lucrări fundamentale pentru cultura elenă – ”La nationalite hellenique d”apres les chants populaire”;
Autoare a numeroase studii cu tematică militantistă în ceea ce privește popoarele din zona Europei Centrale și a Balcanilor și a unui studiu unic în lume de etnologie, paleontologie, geografie și geologie referitor la orașul italian La Spezia, primind medalia de argint la un concurs de pictură organizat de Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg;
A făcut parte din rândurile unor academii, institute, asociații din Franța, Italia, Austria, Grecia, Turcia și Argentina, fiind prima femeie din România distinsă de Regele Carol I cu Ordinul „Bene Merenti”, clasa I.

Elena LEUȘTEANU

Cernăuți, 1935-2008

Prima gimnastă româncă medaliată la o olimpiadă (în 1956, la Melbourne, în Australia – bronz , la sol).

Elena POP-HOSSU LONGIN

Băsești, jud. Sălaj, 1862-1940

Militantă pentru emanciparea femeilor din Transilvania;
A avut inițiativa fondării ”Reuniunii femeilor Române Sălăjene” și a pus bazele, la Deva, a asociației ”Reuniunea Femeilor Române Hunedorene”, care organiza cursuri de cusut, croitorie, dantelărie, țesut, scluptură și olărit, fiind președinta acesteia vreme de 24 de ani;
A organizat prima expoziție cu obiecte de artă casnică, populară, românească, la Viena, în capitala Imperiului austro-ungar, cu ajutorul studenților din asociația ”România jună”;
A fost decorată cu Ordinul ”Crucea Elisabeta” pentru activitatea de strângere de fonduri destinate soldaților români, care au luptat în Războiul de Independență, din 1877.

Elena ROMANESCU-ALISTAR

Vaisal, Basarabia, 1873-1955

Singura femeie-deputat în Sfatul Țării în Basarabia;
Militantă pentru Unire.

Elena STOENESCU-CARAGIANI

Tecuci, jud. Galați, 1887-1929

Prima femeie-aviator din România, din cele aproximativ 10 femei-pilot existente în lume în anul 1914, cu brevet internațional obținut în Franța;
Singura femeie cursant din cadrul Școlii de pilotaj ”Liga Aeriană” din București;
A realizat primele reportaje din avion din istoria presei mondiale;
A pus bazele aviației sanitare din România.

Elena TEODORINI

Craiova, jud.-Dolj, 1857-1926

Prima soprană din România care a cântat pe cea mai faimoasă scenă lirică a lumii, Scala din Milano, fiind ovaționată timp de 15 minute;
Prima româncă director al Conservatorului Guvernamental din Buenos Aires;
A fondat şi a condus: Şcoala lirică din Bucureşti – 1904, Academia Lirică Română de la Paris – 1908, Academia lirică din Bueno Aires – 1909, Escola Superior de Canto „Ars et Vox” din Rio de Janeiro – 1918;
Este prezentă în lexicoanele şi enciclopediile de specialitate (precum, de exemplu,The New Grove Dictionary of Music) drept un fenomen vocal unic, la fel de valoroasă în rolurile de soprană dramatică sau lirică ori în cele de mezzosoprană.

Elisa LEONIDA-ZAMFIRESCU

Galati, jud.-Galati, 1887-1973

Prima femeie inginer din lume (specializarea chimie);
Cea dintâi studentă a Academiei Regale Tehnice din Berlin;
Prima femeie membru al Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR);
A fost distinsă cu ”Medalia de Război a Republicii Franceze”.

Elena VĂCĂRESCU

București, 1864-1947

Scriitoare marcantă, care a popularizat, prin activitatea sa publicistică pariziană, imaginea României în spațiul occidental.;
La 22 de ani, primeste pentru volumul de versuri cu care a debutat la Paris, ”Chants d’Aurore”, un premiu special din partea Academiei Franceze;
În 1892, primește un nou premiu din partea elitistului for academic francez pentru o culegere de 140 cântece populare – ”Rapsodul Dâmboviței”, tradusă din limba germană de către însăși Regina Elisabeta;
A făcut parte din Delegația română de la Conferința de Pace de la Paris din anul 1919;
A fost numită secretar general al Asociației române de pe lângă Societatea Națiunilor Unite de la Geneva, participând la înființarea Institutului Internațional de Colaborare Intelectuală;
Membru fondator al Casei Românești din Paris și membru de onoare al Academiei Române, a fost distinsă de către
Președintele Franței cu ”Legiunea de onoare”;
Membru al Delegației române la Conferința de Pace de la Paris din 1946.

Elvira POPESCO

București, 1894-1993

Actriță cu o carieră teatrală de 65 de ani, în Franța, și cu anumite spectacole ce au depășit 2000 reprezentații;
A condus mai multe trupe de teatru la Paris;
A fost decorata in Franța cu titlul ”Legiunea de onoare”.

Ella NEGRUZZI

Hermeziu, jud.-Iași, 1876-1949

Prima femeie cu drept de a pleda din istoria României, membră a Baroului din Galați și a celui din Ilfov;
A pus, în perioada interbelică, bazele asociației intitulate ”Emanciparea femeilor”.

Elisabeta POLIHRONIADE

București, 1935-2016

Sahistă, campioană națională de șapte ori, în perioada 1959-1977, campioană europeană, în 1971;
Obține șase medalii olimpice;
Devenind campioană internațională a Australiei, în anul 1987;
A fost arbitru international, maestră internațională (1960), mare maestră internațională (1982);
Prima femeie care a luptat cu toate puterile și forța sa de convingere pentru ca șahul să devină materie opțională în instituțiile de învățământ preuniversitar, fapt care a devenit realitate începând cu anul școlar 2015-2016.
Singurul român înscris în FIDE ”Golden Book” (Cartea de aur a Federației Internaționale de Șah) și International Who”s Who Historical Society.

Emilia PUHALLO-LUNGU

Sânnnicolau Mare, jud. Timiș, 1853-1932

Prima învățătoare româncă din Banat.
Prima ziaristă profesionistă din zonă, militantă pentru înființarea unei mitropolii la Timișoara;
A înființat cea dintâi reuniune feminină din Banat, ”Reuniunea Damelor”, întrunită la Timișoara, iar, din inițiativa sa, a luat ființă prima școală de fete românească din Banat, în comuna Izvin, din județul Timiș.

Floria CAPSALI

Bitolia, Macedonia, 1900-1982

Fondatoarea Școlii românești de balet și a primei Școli particulare de dans din România;
Face parte din echipele monografice constituite de sociologul Dimitrie Gusti, care au cules material folcloric privind dansul popular românesc;
Realizeaza o dublă premieră în istoria dansului din țara noastră, susținând primul recital de dans bazat doar pe muzica unor compozitori români, ce a constituit și cel dintâi spectacol de dans cult românesc;
În premieră în istoria dansului national, imprimă pe afișul și programul de sală al spectacolului titulatura de ”balet românesc”;
Prima artistă care a inovat în ramura euritmiei, construindmișcarea și simbolurile scenice nu pe ritmul muzicii, ci pe lirismul versurilor unor poeți români;
Prima femeie-director al Operei Române din București;
Prima coregrafă care a pregătit, în anii ”50, lotul national de gimnastică feminin și masculin, prin intermediul cursurilor de dans clasic.

Eugenia REUSS-IANCULESCU

Igești, Ucraina, 1866-1938

Prima sufragetă din țară;
Militantă activă a mișcării feministe din România, propunând modificări esențiale ale condiției juridice a femeii în Codul Civil, dreptul femeilor de a avea salariu egal cu al bărbaţilor, accesul acestora neîngrădit la diverse profesii considerate strict masculine, drepturi egale cu ale bărbatului asupra copiilor, suspendarea prostituției legale, independența economică pentru femeia măritată etc.
În 1894, înființeaza prima organizație de femei din țară, numita ”Liga femeilor”;
Datorita militantismului ei, în anul 1938, anul dispariției sale, femeilor românce le este recunoscut dreptul de a participa la alegerile generale.

Eufrosina VLASTO-POPESCU

București, 1821-1900

Interpretă de operă și actriță, care a jucat în primele spectacole lirice în limba română;
Prima artistă din România care a cântat pe scenele internaționale;
Primul societar român al Societății Dramatice înființate în anul 1877, precum și cea dintâi femeie care a dat statul (reprezentat de Direcția Teatrelor) în judecată, cerând anularea pensionării.

Emilia SAULEA

Iași, jud. Iași, 1904-1998

Prima femeie paleontolog din România, care a contribuit la crearea Școlii românești moderne de paleontologie;
A elaborat primul studiu din România legat de briozoarele sarmatine din Basarabia, dar și cel dintâi studiu românesc modern legat de foraminiferele fosile din Miocen;
A redactat primul tratat modern de geologie istorică și a realizat primul atlas litofacial al Neogenului din România;
Membru de onoare al Societății Geologice din România și al Academiei Române, primind din partea acestui for Premiul ”Grigore Cobălcescu”.

Florica BAGDASAR

Bitolia, Macedonia, 1901-1978

Prima femeie ministru al Sănătății din România, devenită personaj de roman al laureatului Premiului Nobel pentru Literatură SAUL BELLOW, în ”Iarna Decanului”;
Singura femeie din cei 73 de membri ai delegației române participante, în perioada august-septembrie 1946, la Conferința de Pace de la Paris;
Are un rol istoric în campania dusă împotriva malariei, boală eradicată tocmai datorită implicării sale;
Devine vicepreședintă a Crucii Roșii din România și e distinsă cu Ordinul ”Steaua Republicii Populare Române”.

Florica Maria SAS-BAKER

Aiud, jud. Alba, 1841-1916

Prima femeie explorator din lume, care a contribuit semnificativ la dezvoltarea geografiei mondiale, impreuna cu sotul sau, Samuel Baker;
A participat la alte expediții de notorietate, în Egipt, Japonia, Cipru și Africa, toate însemnările de călătorie ale exploratoarei fiind cuprinse în multe cărțile proprii: ”IN DARKEST AFRICA”, ”ISMAILIA”, ”TO THE HEART OF THE NILE” etc.
În anul 1916, cotidianul britanic ”THE TIMES” scria: ”Lumea n-a băgat de seamă. Știrea morții doamnei Baker a trecut pe locul 2. Pentru că, în ziua în care Lady Baker a trecut în neființă, 8 oameni au fost uciși la Verdun. Din păcate, povestea unei foste sclave, care a scăpat din harem și a explorat Africa, a călătorit în lumea largă alături de iubirea ei, a apărut un lucru mai puțin important.”

Florica CRISTOFOREANU

Râmnicu-Sărat, jud. Buzău, 1887-1960

Prima româncă absolventă cu medalia de aur a Conservatorului ”Giuseppe Verdi” din Milano;
Întâia prim-solistă a Teatrului de Operetă din Bucureşti;
Prima femeie director al trupei de operetă ”Citta di Milano”.

Gabriela CHABORSKI

Bârlad, jud. Vaslui, 1891-1936

Prima femeie conferentiar universitar din România, specialista în chimie fizică
Prima contribuție din lume a unei femei românce intrată în terminologia științifică internațională și denumită ”cultura Chaborski”;

Hariclea DARCLEE

Brăila, jud. Brăila, 1860-1939

Prima soprană pentru care s-au scris roluri și opere întregi de către cei mai mari compozitori ai lumii (G. Puccini, Verdi, P. Mascagni, R. Wagner etc.), catalogată în ”Enciclopedia dello Spettacolo” drept ”cea mai mare cântăreață a lumii timp de 25 de ani”;
A primit Ordinul ”BENE MERENTI”, clasa I, acordat de Regele Carol I, precum și distincțiile otomane ”Medalia Artistică” și ”Marele Ofițer al Sefakatului”.

Hermina WALCH-KAMINSKI

București, 1864-1946

Prima femeie absolventă de medicină din România;
Prima româncă absolventă a două facultăți, în țară;
Prima femeie doctor în medicină la o universitate românească (Facultatea de Medicină din Bucuresti);
Membră fondatoare a Societății pentru Profilaxia Tuberculozei din România și membră a Consiliului de conducere al Crucii Roșii.

Hortensia PAPADAT-BENGESCU

Ivești, jud. Galați, 1876-1955

Prima autoare de proză psihologică românească, în primele decenii ale secolului al XX-lea;
Membru fondator al cenaclului literar ”Sburătorul” și membru al Societății Autorilor Dramatici Români;
Primește Marele Premiu al Societății Scriitorilor Români și Premiul Național pentru Proză, fiind supranumită ”Marea Europeană”, pentru rolul de a moderniza romanul românesc, dar și în ceea ce privește sincronizarea acestuia cu cel european.

Ioana CANTACUZINO

Islaz, jud. Brăila, 1895-1950

Prima femeie care a obținut brevetul de aviator în România, deschizând drumul pilotajului feminin în România și al aviației turistice;
Fondează cu fratele si, Mircea Cantacuzino, prima școală de pilotaj cu motor din România, fiind prima femeie din țară proprietar de școală de aviație, dar și cea dintâi româncă-director de şcoală de aviaţie;
Întreprinde primul raid international cu un avion de sport;
A fost distinsă de statul român cu ”Virtutea aeronautică” și cu ”Medalia aeronautică”.

Iolanda BALAȘ-SOTTER

Timișoara, jud. Timiș, 1936-2016

Dublă campioană olimpică la săritura în înălțime, câștigând medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Roma, respectiv, la cele de la Tokyo;
Stabilește recordul mondial la săritura în înălțime (1,91 m), ce nu a putut fi doborât timp de un deceniu;
Va înființa Fundația Atletismul Românesc și Revista ”Atletismul românesc”;
Președinte al Federației Române de Atletism.

Irina BURNAIA

Ciurari, jud. Teleorman, 1909-1997

Prima femeie-pilot care a zburat peste Carpaţi;
Prima femeie care a obţinut brevetul de pilot acrobat;
A efectuat prima cursă internaţională.

Irina CONSTANZIU- VLASSOPOL

Iași, jud, Iași, 1900-1979

Prima femeie- ofițer din Marina Comercială Română, decorată de rege.
Un ziar din capitala Uruguayului, Montevideo, titra așa: ”Prima femeie româncă care se dedică vieții de marinar – doamna Irina Vlassopol.” Altă publicație, din Buenos Aires (Argentina), scris astfel: ”Astăzi a ancorat în portul nostru un vapor românesc. Este primul care ne vizitează în ultimii zece ani. Soția comandantului Vlassopol a îmbrățișat cariera de marinar și îl secondează..” Iar jurnaliștii din Copenhaga îi creionau unul dintre cele mai sensibile portrete: ”Irina din România… cel mai gingaș marinar din lume, ofițer la bordul navei soțului său.”
Regele Carol al II-lea al României o decorează, cu prilejul Zilei Marinei Române, la data de 15 august 1937, cu ”Medalia maritimă”, clasa III.

Iulia HASDEU

București, 1869-1888

Copil supradotat, care, la doi ani, știa să scrie și să recite poezii, la șapte ani, redactează narațiunea ”Mihai Vodă Viteazul” și poemele ”Domnia lui Țepeș Vodă” și ”Oaselor lui Țepeș Vodă”
Absolvă școala primară la 8 ani, susținând cumulat examenele celor patru clase, o excepție și o premieră în învățământul românesc, la 11 ani, finalizează clasele gimnaziale, la Liceul ”Sfântul Sava”, și, în paralel, studiază la Conservatorul din București (secțiile pian și canto), dar și desenul și pictura, scriind piesa de teatru ”Dama de circ”; la 12 ani se înscrie la un colegiu parizian, unde va obține, la 16 ani, bacalaureatul;
Prima româncă studentă la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității Sorbona din Paris;
singura Fiică a savantului Bogdan Petriceicu Hașdeu, compune arii pentru poemele proprii și se stinge prematur, la aproape 19 ani.

Izabela SADOVEANU-EVAN

Săucești, jud. Bacău, 1870-1941

Co-autor al primului manual românesc de psihologie infantile;
Inițiatoare în învățământul național a metodei Mariei Montessori și organizatoare a Școlii de Puericultură și Educatoare;
Fondatoare (nu unica) a Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeii și vicepreședintă a ”Asociației scriitoarelor române”;
Delegată la Societatea Națiunilor și în Biroul Internațional al Muncii, secretară a Comitetului Național Permanent pentru Pace.

Lelia CONSTANȚA BĂJENESCU

Corlate, jud. Dolj, 1908-1980

Prima radioamatoare din România;
Realizatorul celei dintâi emisiuni radiodifuzate din țară;
A realizat un număr de zeci de mii de legături radiofonice pe tot Globul, datorită stăpânirii limbilor germană și franceză. Dintre toate QSL-urile realizate cu alți radioamatori , între anii 1931 și 1933, de pe continentul african și din Europa, nu s-a mai păstrat aproape nimic, regimul comunist instaurat la putere, după cel de-Al Doilea Război Mondial, distrugând cea mai mare parte dintre ele

Leonida LARI-IORGA

Bursuceni, Republica Moldova, 1949-2011

Prima femeie redactor-șef al primei publicații în grafie latină din Republica Moldova – „Glasul națiunii”;
Fruntaș al Mișcării de emancipare națională din Basarabia, a stat în fruntea Ligii Creștin Democrate a Femeilor din Moldova;
Distinsă cu Premiul „Academiei Române” pentru poezie, „Mihai Eminescu” și Cavaler al Ordinului Republicii (1996, Republica Moldova).

Lola BOBESCU

Craiova, jud. Dolj, 1919-2003

Cea mai mare violonostă a lumii din secolul XX;
Absolventă, cu titlul ”Prix d”Excellence”, a ”Conservatoire National de Musique” din Capitala Franței;
Fondatoarea formației ”Les Solistes de Bruxelles” (”L”Orchestre de Wallonie” din Liège), precum și aCvartetului de coarde ”L”Arte del Suono” din Bruxelles;
Unica violonistă pe plan internațional care a realizat, fără dirijor, alături de Orchestra de cameră ”Lola Bobescu”, Concertul pentru două viori și orchestră de J.S.Bach;
YEHUDI MENUHIN spunea că ”e cea mai mare și mai frumoasă violonistă a lumii”.

Lia MANOLIU

Chișinău, România, 1932-1998

Atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico și cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din Roma și Jocurile Olimpice de vară din Tokyo, la proba de aruncare a discului;
Participă la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice (1952-1972), deținând recordul de longevitate olimpică, regăsit în „Cartea recordurilor”;
A obținut 12 titluri de campioană națională și 7 titluri de campioană balcanică.

Luiza ZAVLOSCHI

Buda, jud. Iași, 1883-1967

Prima femeie primar din România Mare (în localitatea Buda, din județul Vaslui);
Prima femeie-candidat independent la o primărie din țară;
Prima femeie din România, care a obținut două mandate consecutive de primar (a modernizat o localitate rurală izolată, a organizat evidențele stării civile și a instalat un post telefonic).

Magda RURAC

Oradea, jud. Bihor, 1918-1995

Jucătoare de tenis între anii 1940-1950, fiind considerată de către americani cea mai bună tenismenă a lumii provenită din România;
În 1951, s-a clasat pe locul 9 dintr-un top 10 al celor mai bune jucătoare de tenis din istoria SUA, după ce, în 1948 și 1949, s-a aflat în top 10 mondial;
A fost de două ori considerată cea mai bună sportivă din România anilor ’40.

Maria ROSETTI

Guernsey, Scoția, 1819-1893

Prima femeie publicist din România;
Fondatoare a Revistei literare săptămânale ”Mama și copilul”;
Exilata în Franța, la Paris, MARIA ROSETTI scrie și publica, în 1853, lucrarea ”Principautés Danubiennes” și va colabora cu ziarul ”La Presse”;
Femeia-simbol al Revoluției Române de la 1848, devine modelul lui C.D. ROSENTHAL pentru lucrările ”România revoluționară” și ”România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății”, elogiată pentru rolul său în desfășurarea evenimentelor de către istoricul francez JULES MICHELET;
Luptătoare pentru emanciparea femeilor române, înființând ”Comitetul femeilor”;
Fratele MARIEI GRANT-ROSETTI, EFFINGHAM GRANT, este întemeietorul primei familii românești de origine engleză de la noi, iar pe moșia lcaruia se va dezvolta mahalaua (actualul cartier) Grant din nordul Capitalei, podul Grant fiind astfel denumit de catre inginerul Robert Effingham Grant (unul dintre copiii sai) in onoarea tatalui;
CAMIL PETRESCU o include ca personaj în romanul său – ”Un om între oameni”

Maria TĂNASE

București, 1913-1963

Cântăreață de folclor, supranumită ”Edith Piaf a României” sau “Pasărea măiastră” a cântecului popular national, de către istoricul Nicolae Iorga;
A reprezentat folclorul național la Expoziția Internațională de la New-York, din 1939, unde a cântat în fața președintelui Americii și a multor personalități ale lumii;
Într-un turneu în Turcia, președintele acestei țări îi înmânează titlul de cetățean de onoare;
În 1958, va înregistra la Electrecord o premieră – un număr de patru cântece populare românești traduse și adaptate în franceză: La malédiction d’amour (Cine iubește și lasă), Danse montagnarde (Uhăi, bade), Doïna de Dolj, Tiens, tiens, tiens et na (Iac-așa), piese incluse, împreună cu alte cântece ale sale interpretate în limba română, pe un disc, ce a fost editat în colaborare cu „Le Chant du Monde”, discul primind „Grand prix du disque” (Marele premiu al discului), de către Academia „Charles Cros” din Paris;
E distinsă cu Ordinul Muncii cls. a III-a, i se acordă Premiul de Stat și titlul suprem de Artist Emerit;
Singura artistă la înmormântarea căreia au participat aroximativ un milion de oameni, iar autoritățile au declarat zi de doliu național, transmițând funeraliile, fără preoți, în direct, la televiziune.

Maria CEBOTARI

Chișinău, Basarabia, 1910-1949

Prima soprană româncă din Basarabia, care primește, la numai 24 de ani (în 1934), cel mai înalt titlu onorific din Germania și Austria primei jumătăți de secolul XX – Kammersängerin în 1934 (va fi cel mai tânăr artist liric onorat vreodată cu acest titlu din toată istoria acordării lui), iar în spațiul românesc, în 1943, cântăreața de operă va primi Coroana României, în grad de comandor.
Herbert von Karajan declara ca a fost cea mai bună soprană din lume, pe care a dirijat-o vreodată;
A susținut întotdeauna faptul că este, deopotrivă, româncă și basarabeancă, cu toate că avea dublă cetățenie – română și germană. „Niciodată și în nici o împrejurare nu mi-a trecut prin cap să spun altceva decât că sunt româncă din Basarabia sau, pur și simplu, – româncă.” , spunea ea.

Maria CUTZARIDA-CRĂTUNESCU

Călărași, jud. Călărași, 1857-1919

Prima femeie deținătoare a titlului de doctor în medicină din lume (1844);
Prima femeie medic din România;
Fondatoare a renumitelor Societăți ”Leagănu l” și ”Materna”;
Prima femeie din România care a înființat cea dintâi creșă de fabrică din țară;
Participă la numeroase congrese medicale și feministe în străinătate: Congresul acțiunilor feministe de la Paris, din 1900, unde a prezentat lucrarea ”Le Travail de la femme en Roumanie”, o statistică, pe domenii de activitate, a numărului de femei care au promovat intelectual în România până atunci, Congresul de la Bruxelles (1907) și cel de la Copenhaga (1910), aici susținând o prelegere despre acțiunea medicinii românești în raport cu moartea infantilă.

Maria HOLBAN

București, 1901-1991

Prima femeie-istoric din țară, care a realizat una dintre cele mai importante traduceri din literatura de specialitate a Occidentului – lucrarea ”Civilizația Occidentului Medieval” a istoricului francez JACQUES LE GOFF;
A editat seria de zece volume intitulate ”Călători străini despre Țările Române”, în primul volum găsindu-se considerațiile metodologice ale savantei, și a editat seria de ”Documente privind istoria României”, unde s-a implicat în alcătuirea seriei privind Transilvania;
Membru corespondent al Academiei Române.

Maria TEOHARI

Buda, jud. Iași, 1883-1967

Prima femeie astronom din România;
Autoare a numeroase manuale de matematică.

Maria VENTURA

București, 1886-1954

Prima femeie-actriță din România care a pus în scenă o piesă la Comedia Franceză – „Ifigenia” de Racine;
Societară la Comedia Franceză, fiind distinsă cu premii pentru interpretare, încă din studenție, la Conservatorul de
Artă Dramatică din Paris;
A înființat și condus, în perioada interbelică, propria companie teatrală din București, făcând parte din distribuția primului film românesc – ”Independența României” (1912).

Margareta MOȘNEAGA

Petris, Basarabia, 1907-1991

Prima femeie-muzeograf fondator și director al celui dintâi Muzeu Regional de Științele Naturii din România, înființând și alte două secții: Muzeul Rezervația Bucegilor din Sinaia și Muzeul Sării din Slănic;
Custode onorofic al Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române;
A determinat înființarea unor rezervații naturale în România, fiind distinsă cu Ordinul Muncii clasa a III-a.

Marta TRANCU-RAINER

Târgu Frumos, jud. Iași, 1875-1950

Prima femeie chirurg din România;
Primește gradul de maior, ca medic militar, conducând, în același timp, trei spitale din București.

Marina ȘTIRBEI

Viena, Austria, 1912-2001

Supranumită ”Prințesa aviației românești”, a fost prima femeie din România care a zburat, în condiţii de ceaţă, peste Marea Baltică;
Cea dintâi femeie absolventă a Școlii de Zbor ”Mircea Cantacuzino”, de la Băneasa;
Obține locul I la primul concurs aerian din România, pe avionul personal ”Icar”;
A înființat ”Escadrila albă”, o unitate de aviație sanitară a Forțelor Aeriene Regale unică în cel de-Al Doilea Război Mondial între puterile combatante, ce lucra sub auspciile Crucii Roșii și care era formată numai din femei-pilot.

Mărioara VOICULESCU

București, 1889-1976

Actriță și regizoare, societară a Teatrului Național din București;
Încă de la vârsta de 19 ani, a înființat și condus propria companie teatrală, în Capitală, în perioada interbelică;
A fost supranumită de către dramaturgul Alexandru Davila ”Mareșala Teatrului Românesc”.

Matilda CARAGIU-MARIOȚEANU

Hrupiști, Macedonia, 1927-2009

Prima femeie-lingvist din România care a impus, prin lucrări de specialitate, idiomul aromân și identitatea sa de neam;
Primul editor al celui mai vechi text bisericesc aromân;
Autor al primul Dicționar aromân (macedo-vlah) din România și din lume.

Olga GRECEANU

Câmpulung Muscel, jud. Argeș, 1890-1978

Pictoriță care s-a remarcat prin expoziții personale organizate în țară și în străinătate (New York, Paris, Barcelona);
Singura femeie-pictor primită în mișcarea ortodoxă ”Rugul aprins”;
Singura femeie din istoria Ortodoxiei, căreia i s-a permis, de către Patriarhii BOR Nicodim și Iustinian, să predice la amvon, în orice biserică din România;
Prima femeie-pictor, care obține autorizația Patriarhiei Române de a picta și restaura biserici;
Inițiază prima Asociație a femeilor pictor și sculptor din România, organizând prima expoziție a femeilor-pictor și sculptor din România;
Prima femeie din România care a realizat Dicționarul Biblic Ortodox.

Olga NECRASOV

Sankt Petersburg, Rusia, 1910-2000

Cea dintâi femeie-antropolog România care, împreună cu prof. I.G. BOTEZ, a pus bazele primelor cercetări științifice în antropologie, la Universitatea din Iași;
A iniţiat şi dezvoltat noi direcţii de cercetare la Iaşi: antropologia biologică contemporană, paleoantropologia, morfologia ecologică şi funcţională, arheozoologia;
A înfiinţat şi organizat colecţiile de paleoantropologie şi arheozoologie din cadrul Laboratorului de Morfologie animală al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi;
A dezvoltat cercetarea antropologică românească în calitate de prim Director al Centrului de Cercetări Antropologice din Bucureşti și Şef al Secţiei de Antropologie a Filialei din Iaşi a Academiei Române;
Membru al Academiei Române, vicepreședinte al Congresului Internațional de Antropologie și Etnologie de la Tokyo și al Congresului Internațional de Antropologie și Etnologie de la Chicago;
Membru de onoare al Revistei cu caracter international ”Anthropologie” editată la Brno (Cehoslovacia), membru în colectivul de redacție al volumului ”Phisical Antropology of European Population” și în comisia de selectare a lucrărilor pentru Anuarul international ”Jaarbook of European Antropology”, consultant al Revistei științifice internaționale ”Journal of Human Evolution”, președinte de ședință de secție la multe manifestări științifice internaționale din țări ca Rusia, Germania, Japonia, Polonoa, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Ucraina;
A primit medalia şi premiul „P. Broca”, acordate de Societatea de Antropologie din Paris.

Paulina CRUCEANU

Iași, jud. Iași, 1865-1921

Prima femeie farmacist din România;
Prima persoană căreia i s-a aprobat cererea de a concesiona o farmacie în țară

PRINȚESA MIGNON

Gotha, Germania, 1900-1961

Cea de-a doua fiică a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand, PRINCIPESA MĂRIOARA (MIGNON) de HOHENZOLLERN, se căsătorește, la Belgrad, în capitala Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (regat ce se va numi, nu peste multă vreme, datorită schimbărilor istorice ulterioare, Iugoslavia), cu REGELE ALEXANDRU I (1929-1990);
MIGNON devine, astfel, prima femeie din Casa Regală a României care a avut onoarea de a fi (întâia) Regină a Iugoslaviei;
La venirea regimului comunist al lui Tito – care proclamă imediat republica -, este alungată din țară, MIGNON devenind, astfel, pentru cartea de istorie a lumii, un UNICAT: prima și ultima regină a unei națiuni, în speță, Iugoslavia;
În perioada adolescenței, MIGNON, a manifestat un puternic caracter altruist, plin de compasiune față de cei suferinzi, deseori însoțind-o pe front pe mama sa, în timpul Primului Război Mondial și ajutând, ca soră medicală, soldații răniți, care necesitau îngrijiri grabnice.

Raluca RÎPAN

Iași, jud. Iași, 1894-1975

Prima femei doctor în chimie din România;
Prima femeie aleasă membru titular în Academia Română;
Prima femeie decan din România (Faculatatea de Chimie din Cluj) și prima femeie rector al Universității din Cluj;
A înființat Institutul de Chimie, pe care l-a condus până în 1970, unde a făcut cercetări și a realizat invenții brevetate în domeniul procedeelor chimice industrial.

REGINA ELISABETA

Wied, Germania, 1843-1916

Prima Regină a României, patroană a artelor și fondatoare a mai multe instituții caritabile din România, printre care Azilul orbilor ”Regina Elisabeta” și Societatea Regina Elisabeta din București
A mobilizat, în timpul războiului ruso-româno-turc, societatea pentru a acorda îngrijiri soldaților răniți pe front;
A publicat peste 50 de volume de poeme, nuvele etc., cu pseudonimul literar Carmen Sylva, primind, pentru întreaga sa operă, laurii Academiei Franceze;
A înființat un salon pentru oamenii de cultură ai României, realizând, în apropiere de Castelul Peleș, pentru George Enescu, o sală de concerte, iar, pentru tinerii talentați, a inițiat un program de burse de studii;
A îmbrăcat portul popular românesc, deschizând la Castelul Peleș un centru de meșteșuguri tradiționale, și a promovat turismul, impunând obiectivele României în circuitul internațional, trenul Orient Express având oprire la Sinaia, iar pasagerii lui fiind găzduiți în incinta castelului.

REGINA MARIA

Eastwell Park (Kent), Anglia, 1875-1938

I s-a atribuit de către soldați apelativul de ”Regina soldat”, pentru implicarea sa directă în ajutorarea suferinzilor de pe front și din spitalele de campanie, în timpul Primului Război Mondial;
Despre REGINA MARIA, Robert D. Kaplan, în volumul său intitulat ”Fantomele Balcanilor”, scria așa: ”Regina Maria, mai mult decât oricine altcineva, s-a bătut pentru a asigura reîntoarcerea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei la România, la sfârșitul Primului Război Mondial. A dormit pe câmpurile de luptă ale celui de-al Doilea Război Balcanic și ale Primului Război Mondial, alături de soldații săi. Prin forța de nezdruncinat a voinței sale, această prințesă britanică s-a redefinit pe sine însăși ca româncă oferindu-le supușilor săi o mai bună înțelegere a ceea ce urma să fie România, decât oricare din viziunile fasciștilor sau comuniștilor autohtoni care au urmat după ea. ”
Talentul literar al REGINEI MARIA s-a concretizat în mai multe scrieri, precum: ”Cartea de basme a Reginei Maria” – 1923, ”Înainte și după război” – 1925, ”Stella Maris” – 1933, cea mai cunoscută dintre ele fiind autobiografia ”Povestea vieții mele” – 1934;
Membru de onoare al Academiei Române.

Sarmiza BILCESCU-ALIMĂNIȘTEANU

București, 1867-1935

Prima femeie avocat din Europa.
Prima femeie care a obținut licența în Drept la Universitatea din Paris;
Înființează Societatea Domnișoarelor Române (cu rolul de a întări unitatea culturală a românilor și educația în rândul femeilor) și Consiliul Superior al Industriei Casnice.

Silvia CREANGĂ

Adâncata, jud. Botoșani, 1894-1952

Prima femeie care a obținut doctoratul în matematici la o universitate românescă.

Silvia DUMITRESCU-TIMICĂ

Craiova, jud. Dolj, 1902-1999

Actriță catalogată de către presa italiană drept cea mai bună interpretă a personajului Marina din piesa ”Bădăranii” a lui Carlo Goldoni;
Deținătoarea unui număr record de 250 de reprezentații, timp de 15 ani, cu rolul soacrei din piesa ”Micul infern” de Mircea Ștefănescu.

Smaranda BRĂESCU

Hănțești, jud. Galați, 1897-1948

Prima femeie parașutist cu brevet din România și cea dintâi aviatoare care a doborât recordul mondial pentru paraşutismul practicat de femei (printr-un salt de 6000m);
Primul pilot din Europa care a obţinut brevetul în SUA;
A stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane cu un bimotor (parcurgand 1100 km in 6 ore si 10 minute);
A făcut parte din Escadrila Albă, unitate a Forțelor Aeriene Regale ale României, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind distinsă cu Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa ”Crucea de Aur” cu două barete, și Crucea „Regina Maria”, clasa a III-a.

Smaranda GHEORGHIU

Târgoviște, jud. Dâmbovița,1857-1944

Prima femeie din lume care a călătorit spre Polul Nord;
Prima femeie din țară care fost aleasă vicepreședinte a ”Alianței Universale a Femeilor pentru Pace”;
Prima femeie din România care a fondat o ”școală în aer liber” – i s-a mai spus și ”Educatoarea Poporului”;
A scris literatură pentru copii (poezia sa cea mai cunoscută fiind ”Vine, vine primăvara!” ), impresii de călătorie, a restaurat monumente istorice, a ridicat busturi, statui, școli, biblioteci, cămine culturale, însemne memoriale în toată România etc.

Sofia IONESCU-OGREZEANU

Fălticeni, jud. Suceava, 1920-2008

Prima femeie neurochirurg din sud-estul Europei;
A fost solicitată să opereze persoane importante ale momentului atât din țară, cât și din străinătate (ex.: soțul Mariei Tănase, sosia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, una dintre cele patru soții ale șeicului din Abu Dhabi – Zaied Bin Sultan al Nohaian;
A publicat aproape 120 de lucrări de specialitate în prestigioase reviste de profil, atat în țară cat și în străinătate.

Sofia NĂDEJDE

Botoșani, jud. Botoșani, 1856-1946

Prima femeie care a scris cel dintâi roman din literatura română – ”Patimi” -, obținând premiul I din partea ziarului ”Universul”;
Cea dintâi femei din România care a condus o revistă literară;
Militantă pentru emanciparea femeii din România;
Prima femeie din România căreia i s-a aprobat să îsi susțină bacalaureatul într-un liceu de băieți;
Prima femeie-om de litere, care a contestat cu argumente opinia criticului literar Titu Maiorescu, potrivit căreia femeile sunt mai puţin inteligente decât bărbaţii;
A fost considerată cea mai erudită femeie româncă din secolul al XIX-lea, scriitoarea SOFIA NĂDEJDE clasându-se pe primul loc, în anul 1895, la sondajul de opinie realizat de către Revista ”România literară”.

Ștefania MĂRĂCINEANU

București, 1882-1944

Prima femeie româncă doctor în Științe Fizice, respectiv, radioactivitate, la Universitatea Sorbona din Paris;
Fondează primul Laborator de Radioactivitate din România și descoperă metoda de producere artificială a ploii prin utilizarea unor săruri radioactive, reușind declanșarea primei ploi artificiale din lume, în 1931, în Bărăgan;
A stabilit, în premieră mondială, conexiunea directă dintre precipitații și cutremure, descoperind că, înaintea producerii unui cutremur, se constată o creștere a radioactivității și a concentrației de Radon în zona epicentrului acestuia;
Membru corespondent al Academiei de Științe din România.

Tatiana SLAMA-CAZACU

București, 1920-2011

Prima femeie profesor universitar, care a fondat întâiul Laborator de psiholingvistică (1971-1973) din Europa;
Co-fondator si președinte de onoare al International Society of Applied Psycholinguistics (ISAPL);
Președinta Grupului Român de Lingvistică Aplicată (GRLA);
A fost invitată ca profesor asociat la Universitatea Sorbona din Paris.

Teodora Angela LEFTERESCU

Fălticeni, jud. Suceava, 1926-2007

Prima femeie căpitan de cursă lungă din Europa.
Pentru a fi acceptata printre studenții propusi să plece pe mare, a trebuit să meargă, în fiecare săptămână, la ministerul de resort, spre a obține aprobarea dorită. Într-una din zile, s-a dus la minister cu însăși Constituția României în mână, pentru a demonstra faptul că aceasta prevede drepturi egale atât pentru femei, cât și bărbați, prin urmare, refuzul lor repetat de a nu fi lăsată să plece pe mare era unul complet nejustificat. La data de 8 martie a anului 1948, ea va fi îmbarcată, pentru trei luni, ca ofițer asistent.

Tereza STRĂTILESCU

Tarcău, jud. Neamț, 1864-1931

Prima femeie licențiată în istorie a Universității din Iași – pe lângă istorie și filozofie cunostea șapte limbi străine;
Publica, în anul 1906, la Londra, o lucrare semnificativă pentru promovarea istoriei românilor în spațiul cultural britanic, lucrare intitulată ”From Carpathian to Pindus”;
Directoare, timp de 27 de ani, a Externatului de Fete din Iași, pe care l-a ridicat la rang de liceu.

Vera MYLLER- LEBEDEV

Sankt Petersburg, Rusia, 1880-1970

Prima femeie profesor universitar din România;
Fondează, la Iași, o bibliotecă dotată cu nenumărate volume de referință în domeniu și înființează o instituție de profil denumită Seminarul Matematic;
Cartea sa, ”Lecții de algebră”, a fost considerată ”prima lucrare cu sistematizare completă” din România, o contribuție științifică deosebită la dezvoltarea matematicii, pentru care i s-a decernat Premiul de Stat in 1953.

Viorica URSULEAC

Cernăuți, Ucraina, 1894-1985

Interpreta de operă favorită a compozitorului Richard Strauss;
Protagonistă a patru dintre premierele operelor scrise de acesta: ”Arabella”, ”Friedenstag”, ”Capriccio” și ”Die Liebe der Danae”.

Virginia ANDREESCU-HARET

București, 1894-1962

Prima femeie arhitect din România;
Prima femeie din lume, care a ajuns la gradul de arhitect inspector general;
Realizează o serie de lucrări emblematice pentru arhitectura Bucureștiului: Liceul ”Gheorghe Șincai”, Liceul ”Dimitrie Cantemir”, Colegiul Național ”Cantemir Vodă”, Centrul de Cercetări Antropologice al Facultății de Medicină, Casa Haret, Biserica Ghencea, dependințele subterane și pavilionul administrativ al Aeroportului Băneasa, anumite blocuri de pe Calea Victoriei, unde a fost folosit, pentru prima dată, betonul armat etc., dar și pentru alte orașe din țară (Liceul de fete din Focșani, Școala Normală de fete din Bârlad);
Împreună cu arhitectul NICOLAE GHICA BUDEȘTI, redactează cele patru volume ale lucrării ”EVOLUȚIA ARHITECTURII ÎN MUNTENIA ȘI OLTENIA”.

Wanda SACHELARIE-VLADIMIRESCU

Constanța, jud. Constanța, 1916-2008

Graficiana și pictorița, care a fost desemnată ”Femeia Anului” de către International Biographical Center Cambridge în 1993;
Are lucrări expuse în Muzeul Național de Artă din București, Muzeul de Artă din Brăila, Muzeul de Artă din Constanța, Muzeul de Artă din Medgidia, Muzeul Național de Artă din Moscova, dar și în colecții din Franța, SUA, Germania, Elveția, Belgia, Danemarca, Portugalia, Canada;
Distinsa cu o serie de premii deosebit de importante la nivel național și global, precum: Premiul I pentru pictură al Uniunii Artiștilor Plastici din România – 1987, Premiul Fundației Criticii oferit de Uniunea Artiștilor Plastici – 1981, Premiul ”Margareta Sterian” – 1995, Premiul UNESCO pentru Artă – 1997, Premiul ”Ion Andreescu” al Academiei Române – 2001, ”Femeia anului 1993” – desemnată de The International Biographical Center of Cambridge, Anglia, Placheta Camerei Deputaților – 2003, Meritul Cultural în grad de Comandor – 2004.

Zoe CEAUȘESCU-OPREAN

București, 1949-2006

Prima femeie matematician din România a cărei teoremă (Teorema Arseni-Ceaușescu-Foiaș) este studiată în universități din străinătate;
Fondator al Journal of Operator Theory.;
Organizator al Conferinţelor anuale de Teoria operatorilor.

Zoe DUMITRESCU-BUȘULENGA

București, 1920-2006

Prima femeie director al Accademiei di Romania din Roma (Italia), dar și cea dintâi femeie director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu” din București, iniţiator şi coordonator al unor sinteze de istorie literară în cadrul institutului;
Membru titular al Academiei Române, vicepreședinte al acestui for și președinte al Secției de Filologie și Literatură din cadrul Academiei; membră în Comitetul Executiv al Asociației Internaționale de Literatură Comparată, a Academiei de Științe și Studii Europene din Franța, a Academia Europaea din Londra;
Distinsă cu Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Herder, Premiul Adelaide Ristori, Grande Ufficiale și decorată cu ”Meritul cultural”, ”23 August”, Ordinul bulgar “Kiril şi Metodie”, Merito della Repubblica Italiana, în grad de comandor, Ordinul Naţional Pentru Merit, în grad de Ofiţer;
Prima femeie academician, care s-a călugărit (la 85 de ani, cu numele de Maica Benedicta, la Mănăstirea Văratec).